vineri, 26 noiembrie 2010

povestea...oricui

             Si...erau tineri, frumosi, voiau sa stie si sa cunoasca ...dragostea, mai intai de toate!Sa te indragostesti?A fost usor, ea frumoasa, el o adora....dragoste trupeasca, daruire si poate.....si iubire.Apoi a fost mai greu...."rutina" un dusman de temut, tentatii, mult efort sa pastrezi acel "ceva" viu.....,cedeaza unul, celalalt face un compromis, apoi altul si altul... si....isi da seama ca-i ofera celuilalt o stare de fapt, normala pentru el si ...dureroasa pentru cel ce vede adevar, sfarsit si sentimente moarte.Unul omoara simtirile celuilalt, iar acela ,trebuie sa fie destul de puternic ca sa inteleaga ca trebuie sa planga, sa sufere, sa se ridice si sa plece ,pentru a putea trai si simti din nou.Cel ce a ranit, .....poate va intelege ...si intai..., nu crede ca a ramas singur, apoi cere iertare, desi ...nu stie ca a mai fost iertat de zeci de ori, pentru lucruri pe care le-a facut si au ranit, apoi ameninta cu suicidul, apoi urmeaza hartuire disperata, apoi inversunare si...ramane doar... disperare.
            Cel ranit , s-a ridicat deja, se scutura si merge mai departe si va pleca , in cele din urma,luand cu el si demnitatea  "sufletului -pereche"  care ,in nestiinta lui..." a crezut doar... ca iubeste".

duminică, 21 noiembrie 2010

cat de....normal

       So...mereu m-am intrebat care sunt limitele normale ale normalitatii?Cine are dreptul sa le aleaga?Care sunt criteriile de stabilire?Poate este ridicol sa te preocupe acest aspect si... tocmai aici voiam sa ajung :la un indemn al meu .Pai ...mai oameni buni, oare nu ne dam seama ca atat ne luptam de mult sa ne situam in sfera "normala" incat iesim de tot din ea?Ca sunt putini cei ce sunt "ei" cu adevarat si ca...pe aceia noi ii consideram "anormali"?Ca de ce?Fac ceea ce simt, cand vor si cum vor!Pai mai normali decat atat nu gasim!Iar ceilalti,  (si folosesc aici un termen auzit de curand, care defineste cel mai bine "adunatura de normali"), sunt "ZOMBATI"  de moda, fite, presa, brand-uri, lucruri cat mai "profi"...ma rog, toate cele care ne" uniformizeaza ".Ca doar...daca nu esti cu "turma " nu prea functionezi normal!Si... va intreb pe voi: cat de mult avem nevoie de normalitate?

vineri, 19 noiembrie 2010

am.....sau nu ceva de spus....

    Incerc sa incep cumva...vrei, dar tot ai nevoie de curaj pentru a-ti expune gandurile,  chiar daca ai, sau nu "persoane tinta" carora li te adresezi.Mi-am dat seama, ca de fapt nu fac asta pentru ca "voi" sa patrundeti in lumea mea, ci pentru ca eu sa pot patrunde in alte lumi, ....cele "ale voastre", pentru a culege si primi raspunsuri sau a invata sa-mi pun intrebari al caror raspunsuri merita sa le caut.Am cautat si...am gasit oameni deosebiti care fac chestia asta, adica.. stiti voi "au blog", si....intre noi fie vorba,nu stiu daca am a transmite oarece "deosebite" lucruri, insa fiindca...este bine sa vorbesti, fie si numai pentru tine, acesta este stangaciul meu inceput.So....am...sau nu ceva de spus?